la toti le-o cântat cucu

doua doine batrânesti din nasaud


si doua romante




Maria Peter
(n. 1 ianuarie 1925, Salva, judeţul Năsăud - d. 9 iulie 2005, Cluj-Napoca, judetul Cluj), una dintre cele mai cunoscute interprete ale folclorului năsăudean.

Viaţa

În 1942 împreună cu fratele său Nicolae s-au refugiat la Cernăuţi, unde aveau un unchi. În 1946 a venit la Cluj, lăsând în urmă un logodnic care a murit într-un lagăr comunist rus. Funcţionarul care i-a completat actele pentru buletin, Alexandru Peter, a devenit soţul său. La doar şase luni după căsătorie, soţul său a fost arestat. Era în primăvara lui 1948, comuniştii veniseră la putere şi se pregăteau de alegeri în martie. A fost dată afară din locuinţă. Abia după o jumătate de an a primit vesti despre soţul său: se afla la închisoarea din Aiud, alături de alţi mari “duşmani ai poporului”, precum prinţul Ghica, prinţul Sturza sau marele industriaş Malaxa. Acolo, soţul său s-a îmbolnăvit de tuberculoză şi, la scurt timp, a murit. Maria nu s-a mai recăsătorit.



A fost binecuvântată în casa părintească de cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu, cel care a semnat Declaraţia de Unire a Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. L-a cunoscut pe regele Mihai I, când a venit să inaugureze casa muzeu a lui George Coşbuc, aflată la Hordou azi localitatea Coşbuc, lângă satul său natal. A fost decorată în numeroase rânduri, cea mai recentă distincţie fiind Ordinul Naţional al României, în 2002. A înregistrat peste 300 de cantece populare din Ardeal şi a scos 16 discuri, iar în 2002 a primit din partea Preşedintelui României, Ion Iliescu, diploma de merit cu grad de cavaler şi o insignă de platină.

Cariera

Când s-a înfiinţat Studioul de Radio din Cluj, a avut loc un concurs pentru un post de cântăreţ de muzica populară. A fost aleasă dintre alţi 64 de candidaţi. A fost evenimentul care i-a schimbat viaţa. Cei de la Radio au trimis înregistrările sale la Bucureşti, iar cei de acolo au venit la Cluj ca să înregistreze şi alte cântece. Filarmonica din Cluj, care avea o orchestră de muzică populară, i-a propus o colaborare. A avut astfel ocazia să cânte alături de cei mai mari artişti ai ţării: Maria Lătăreţu, Ioana Radu, Rodica Bujor, Ion Luican, Alexandru Grozuţa, Felician Fărcaşu, Dumitru Fărcaş, Lucreţia Ciobanu şi mulţi alţii.

Maria Peter se stabilise de mai mulţi ani în judeţul Cluj, unde în ultimii ani de viaţă, s-a dedicat picturii icoanelor.

Repertoriul

A cântat numai melodii originale, neavâand nimic în comun cu kitsch-ul, făcăturile etc.; mărginindu-se la a cânta numai piese de o certă valoare. Comunismul însă i-a impus să cânte şi aşa-zisul "folclor nou", adică melodii compuse despre muncile agricole, maşini etc.; Maria Peter cântând din această specie inventată de comunism un singur cântec : "Cântecul şoferului" : "Măi bădiţă, strop de rouă, Ai primit maşină nouă, etc." Iată câteva din bijuteriile muzicale pe care le-a cules, le-a lansat şi le-a cântat cu atâta suflet Maria Peter, până la sfârşitul ei din 2005 în urma unui infarct ;

sus , pe langa luna...


Romanţe :
* Cât de drag îmi eşti tu mie
* Crizanteme
* În fânul de curând cosit

Folclor :
* De aici până la Cluj
* Ce faci tu, Măriuţa mea
* Horile le-o semănat
* Râsul şi cu horile
* Mândru-i Clujul şi Feleacul
* De-ar fi doru' ca holda
* Măi bădiţă, struguri buni
* Când eram în vremea me'
* Aseară pe înserat
* Codrule, codruţule doină
* Bădiţă din depărtare
* Cântec de nuntă
* Cântecul găinii
* Câte fete sunt la masă
* Ce amar şi dor îmi vine doină
* Ce-i în lume lăcomos
* Ceteruică de brăduţu'
* Cine iubeşte şi spune doină
* Eu sunt femeie isteaţă
* Gorunul lui Horea baladă
* În casă mi-am pus război
* La doina ardelenească doină
* Măduc maică de la tine
* M-a făcut mama plăcută
* Măi bădiţă negricios
* Scoală-te mire-n picioare
* Strigătura socăciţelor
* Trecui dealu' la Băiut